Informatii despre avalanse - General Info

1. Generalitati si harta avalanselor, Zona Balea

2. Teren, meteo, tipuri de zapada, mecanisme de formare

3. Stabilitatea straturilor de zapada, tipuri de avalanse

4. Factorul uman, Evaluarea pericolelor, Anatomia deciziilor

5. Alegerea rutei

8. Tactici de prevenire si tehnica de salvare din avalansa


1. Generalitati si harta avalanselor, Zona Balea

1.1 Cateva exemple de avalanse pe valea Balea:

Cea mai catastrofala avalansa din Romania e cea de la Balea, 17 apr.1977 soldata cu 23 de morti. Mai multe detalii, de pe site-ul Dl. Mititeanu:
http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse/avalansa-de-la-balea
avalansa  a pornit de pe versantul Vestic al vf.Iezerul Caprei: 





februarie 2009:
-avalansa declansata de ruperea unei cornise pe muchia nordica a VF Vaiuga, spre vest(valea Balea)


 

 

 

aprilie 2008:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul estic al muchiei Balea, la garduri, in zona valcelului mortului:


avalansa a fost extrem de puternica, declansata de ruperea partiala a unei placi in partea stanga sus a pozei, gardurile au fost jaloane.

martie 2007:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul estic al muchiei Balea


 


 martie 2008:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul vestic al muchiei Buteanu


 -ruperea unei placi de pe valea Balea (foto: Katranu)


  -ruperea unei placi de vant pe valea Balea(foto: Katranu)



1.2 Avalanse pe valea Doamnei: 
februarie 2008:
-versantul vestic al muchiei Balea, cauze necunoscute.


aprilie 2008
 -avalanse de topire, versantul estic muchia Laita:



martie 2008

-avalanse spontane declansate de incalzirea vremii, versantul vestic muchia Balea:




1.3 Zonele in care s-au produs avalanse medii si mari, zona Balea
Schita acopera valea Balea de la Balea Lac la Balea Cascada

valea Doamnei de la Balea Lac - Curmatura Balii - Valea Doamnei - Balea Cascada



- Zonele marcate cu rosu reprezinta zonele unde s-au produs
  frecvent avalanse mari si medii.


- Linia albastra reprezinta ruta aproximativa de coborare, aceasta este o recomandare, linia  concreta de abordat depinde de conditiile meteo si de zapada. Aceasta linie nu este 100% sigura, dar evita zonele mari de pericol.

- Atentie!!!  exista si alte zone cu potential pericol de producere a avalanselor.

- Nu exista o zona verde (sigura 100%) si nici o trasa perfecta
  care sa ocoleasca zonele periculoase.

- La fiecare tura, bazat pe informatiile din buletinul nivo-meteorologic,
  experienta si informatiile corecte  se poate alege o ruta adecvata.

- Cereti sfatul Salvamontului, consultati buletinul Nivo-meteorologic
  inainte de a aborda o coborare pe Valea Balea.

- Evitati coborarea in caz de conditii meteo nefavorabile:
  viscol, ninsoare, ceata, incalzire brusca a vremii

- Atentie!!! soseaua Transfagarasan NU ESTE O RUTA SIGURA !!!
  exista numeroase zone periculoase care intersecteaza soseaua

- Faptul ca a-ti ajuns la limita padurii nu inseamna ca a-ti scapat de pericol!!!
  exista un numar de culoare care traverseaza zonele impadurite.

- Echipati-va corect:
  Lopata, Sonda de avalansa, Transceiver-ul de avalansa sunt strictul necesar



- Invata-ti sa le utilizati corect: exercitiile de utilizare sunt absolut necesare.
  Nu le ignorati: Va pot salva viata!

- Abordati rutele din zona impreuna cu cineva experimentat care cunoaste bine
  zona si pericolele specifice.

- Din pacate in fiecare iarna mor in muntii Fagaras turisti, skiori sau alpinisti.
  Chiar oameni de munte experimentati pot sa cada visctima avalanselor.

- De aceea educatia corecta, echipamentul adecvat si prudenta ne pot ajuta sa evitam pericolul. 


1.4 Cateva intrebari despre avalanse:

Cat poate supravietui cineva surprins de avalansa?
Plecam de la scenariul cel mai nedorit. (worst case scenario).
Cineva e surprins de avalansa
Statistic vorbind sansele mari de supravietuire au cei recuperati in primele 15min.:



Dupa 15 minute totul devine mult mai problematic.
Graficul de mai sus nu-i include pe cei care au suferit traume in timpul avalansei.

In acest context, majoritatea victimelor ingropate in avalansa au decedat datorita asfixieri cu  propriul CO2 expirat.

Zapada contine aprox 60-70% oxigen, asta insemnand ca victima ingropata ar putea supravietui mai mult daca nu ar fi CO2.

Pe scurt:
Pana la 15 minute victimele au sanse de 92% sa supravietuiasca.
Dupa 35min raman 27% sanse de supravietuire.
Cei care supravietuiesc dupa 35min au avut probabil un "air pocket", o zona in care au putut respira mai mult timp.



15 minute e limita care face diferenta intre viata si moarte.


Pe ca pante e mai periculos?
In functie de inclinatia pantei o statistica a avalanselor declansate de factori umani.
Graficul cuprinde avalansele cu victime din Elvetia si Canada.



Realitatea ne arata ca riscul cel mai mare e acolo unde e distractia cea mai tare:
10-25* - aici e kindergarden - scurgeri de pulver
  
25-30* - tot un fel de partie - avalanse tip placa in conditii de instabilitate extrema
 
30-35* - parca incepe sa semene a freeride - avalanse tip placa destul de frecvente, de obicei in conditii de instabilitate accentuata
  
35-45* - ride on baby sau zona de distractie - zona cea mai propice declansarii avalanselor, cu un maxim pe pantele de 38*, avalanse tip placa frecvente, de mari dimensiuni

45-55* - treaba serioasa, alpinistii scot coarda - avalanse frecvente, placi de mici dimensiuni si pulver(sluffs) reduc probabilitatea avalanselor in placi de mari dimensiuni

55-90* - fi serios, cine schiaza aici fara parasuta?! - avalanse frecvente de pulver(sluffs)
    reduc serios probabilitatea avalanselor in placi de mari dimensiuni

Pe care versant e mai riscant, spre Sud sau spre Nord?
Buna intrebare, tot statistic, din Elvetia ca la noi mai dureaza pana se umple baza de date, lucrurile stau dupa cum urmeaza:






Care sunt factorii care contribuie la producerea avalanselor?




2. Teren, meteo, tipuri de zapada, mecanisme de formare

Avalansa presupune existenta unui cumul de factori.

Zapada care acopera solul este de regula formata din mai multe straturi,care de cele mai multe ori au structura si densitate diferita si au cazut in conditii meteo (temperatura, umiditate, directie/viteza a vantului) diferite.
Stabilitatea stratului de zapada este dependenta de echilibrul, rezistenta si morfologia straturilor si coeziunea(liantul) dintre ele.
Alte atribute esentiale sunt morfologia terenului (inclinatie, profil) si conditiile meteorologice.

Ruperea acestui echilibru poate fi determinat de factori naturali sau umani.

Factorii naturali sunt:
Vantul, zapada cazuta, ploaia, soarele, ruperea corniselor, temperatura, caderi de gheata, trecerea unui animal salbatic etc...

Factorii umani sunt toti subiectii care prin trecerea pot provoca ruperea echilibrul existent al straturilor de zapada: snowmobilers, skiorii, alpinistii, snowboarders, drumetii etc.

Componente ale avalansei:
Startul dislocat, este un strat cu o oarecare coeziune care in momentul in care se rupe echilibrul aluneca (din cauza Stratului slab = stratul la nivelul caruia s-a rupt echilibrul) pe suprafata Stratului de baza (un strat solid cu coeziune puternica si priza la straturile inferioare sau sol, de asemenea in loc de stratul de baza poate fi si solul.

Stratul slab poate fi format din
- crusta de inghet determinata de ploaie, soare, zapada veche tare, vant,
- un alt tip de zapada care nu are coeziune cu straturile superioare (zapada granulata /cristale rotunjite),
- zapada cu densitate mica care nu are priza la straturile noi.

Avalansa e formata
1. din coroana (delimiteaza zona de fractura superioara si laterala)
- in acesata zona stratul/straturile fracturate se desprind si incepe acceleratia miscarii

2. urma de curgere (delimiteaza conul sau suprafata de curgere a avalansei-forma e influentata de profilul terenului)
-in aceasta zona avalansa atinge maximul de viteza si masa

3. zona de acumulare (suprafata pe care fluxul de curgere avalansei se opreste si se acumuleaza/depoziteaza zapada )
- in acasta zona avalansa decelereaza si zapada se acumuleaza, aici zapada atinge adancimea maxima

in lucru...
urmeaza:

3. Stabilitatea straturilor de zapada, tipuri de avalanse

4. Factorul uman, Evaluarea pericolelor, Anatomia deciziilor

5. Alegerea rutei

8. Tactici de prevenire si tehnica de salvare din avalansa