- cauza: rupere placa vant pe fata cu expunere estica (alt. 2100 m)
- factor de declansare: uman
- activitate: schi in afara partiilor
- tip de avalansa: placa de vant
Venim pe schiuri de tura dinspre lacul Gura Apei, pe piciorul Zlata, platoul Radesului si ajungem deasupra caldarii Zanoaga, cu gandul sa coboram la refugiu. Dupa o zi insorita, dar cu vant cam taios pe creasta, acum spre seara e cam cetzos si incercam sa dibuim coborarea spre refugiul de pe malul lacului printre crampeiele de ceatza.
Suntem un grup de 9 oameni, eu cobor primul.
Suntem un grup de 9 oameni, eu cobor primul.
Caldarea lacului Zanoaga si zona de avalansa
1- picior mai pronuntzat, varianta cea mai sigura de coborare... pe aici trebuia s-o iau
2- firul valcelului pe unde m-am bagat eu
3- locul aproximativ unde eram cand s-a produs ruptura
4- locul aproximativ pana unde m-a dus avalansa
Panta nu pare deloc abrupta, 25-30 grade inclinatzie. In dreapta mea se contureaza un picior mai pronuntzat (1), pare cu zapada mai putzina, ici colo se zaresc niste stanci. Pare sigur si mai ferit, dar nu ma atrage, in schimb imi face cu ochiul coborarea exact pe firul valcelului (2). Nu e deloc ingust, e destul de deschis, asa ca ma angajez pe el.
Abia ce fac 2-3 viraje si deodata aud un "vuuuum" infundat, urmat de o trosnitura sinistra. Trosnitura infioratoare e urmata de o mica senzatzie de cadere in gol si-mi dau seama ca s-a rupt placa de sub mine. Avalansa!!!
La inceput curgerea e rapida, o unda de soc pare sa valureasca curgerea de zapada ca niste valuri si ma arunca pe spate. Reusesc sa ma redresez, stau in fumd pe schiuri si incerc din rasputeri sa-mi tin schiurile paralele si sa nu-mi fie prinse sub zapada.
1- locul unde eram la oprirea avalansei2- urmele schiurilor mele la retragerea din zona
A doua zi de dimineatza parasim caldarea Zanoaga urcand tot pe piciorul (1), cea mai sigura varianta de iesire din caldare, nu mai avem chef sa experimentam alte variante. Sunt la doar catziva metri de zona avalansei si pot sa judec la rece cele intamplate.
Am declansat o avalansa de zapada uscata in placi, in fapt o placa de vant imensa. Falia de ruptura s-a produs la catziva metri sub linia crestei si in zona ei maxima are o grosime impresionanta, cam 1.5m. Eu am fost in extremitatea dreapta a placii, iar fisura s-a propagat pe orizontala spre stanga cam intre 150-200m. Norocul meu cel mare a fost ca eram la cca 3-5m de marginea zonei de curgere, acolo placa s-a faramitzat de la inceput dupa cum se vede in poze si probabil asta a incetinit considerabil viteza de curgere in acea zona.
In schimb inspre stanga placa nu s-a faramitzat de la bun inceput, se observa cum panta a ramas rasa efectiv, probabil placa a avut si o viteza de alunecare mult mai mare si s-a spart abia la finalul zonei de curgere unde s-a ingramadit toata zapada. Daca eram in zona aceea ar fi fost mult mai nasol pt mine, mai ales cand vad blocurile mari de zapada.
Si poate a contat si faptul ca datorita pantei moderate, avalansa nu a curs pana in fundul caldarii si astfel n-am fost astupat.
In schimb inspre stanga placa nu s-a faramitzat de la bun inceput, se observa cum panta a ramas rasa efectiv, probabil placa a avut si o viteza de alunecare mult mai mare si s-a spart abia la finalul zonei de curgere unde s-a ingramadit toata zapada. Daca eram in zona aceea ar fi fost mult mai nasol pt mine, mai ales cand vad blocurile mari de zapada.
Si poate a contat si faptul ca datorita pantei moderate, avalansa nu a curs pana in fundul caldarii si astfel n-am fost astupat.
In concluzie am scapat ieftin din aventura asta, Muntele mi-a dat doar un avertisment din care am avut de invatat. Eu sunt dintre cei norocosi, caci Muntele nu da intotdeauna un avertisment inainte... altii n-au primit nici un avertisment inainte...
